Astăzi stăm de vorbă cu cel mai nou membru al familiei Cetățuia – Chef Vladimir (Vladi) Cuzuc. Când nu ne răspunde la întrebări, se ocupă de zor de bunătățurile inedite ce se vor servi la evenimentul din 13 martie – Rareș Totu plays Jimi Hendrix.

În acest articol discutăm despre începuturi, despre experiența în străinătate și restaurante cu stele Michelin – nu în ultimul rând, despre mâncare! Chef Vladi le-a experimentat pe toate și e pregătit să împărtășească cu noi.

Cu toate astea, cel mai bun mod prin care să-l înțelegi pe Chef este prin mâncarea lui – de aceea, nu uita să ne suni din timp pentru a-ți rezerva un loc la evenimentul din 13 martie. Mai sunt doar câteva locuri rămase!

„Mâncarea este o aventură, una dintre marile aventuri ale vieții. Haideți să fim curajoși 🙂

Despre Chef Vladi

Când și cum a venit pasiunea pentru gătit? Care a fost declanșatorul, cine/ce te-a inspirat?

Nu am o poveste impresionantă, nici măcar interesanta. Răspunsul simplu ar fi “nu știu, cred că foamea” 😁 Ceva a fost mereu acolo, pur și simplu m-a atras.

Care a fost primul preparat al tău? Cum ți-a ieșit? 🙂

Deși nu îmi amintesc foarte bine, se pare că primul meu preparat a fost o ciorbă de legume la vârsta de 7 ani. Din surse sigure (mama) am aflat că am deschis rețetarul lui Sanda Marin și m-am pus pe treabă. Din aceleași surse sigure, am aflat că a fost foooarte bună.

Pe unde ai gătit? Ce orașe, ce restaurante, ce specific? Ce ai învățat în toată perioada asta?

Am făcut școala în Constanța, unde am și lucrat un sezon de vară. După aceea, întrucât mă fascina animalul și carnea, am ținut neapărat să lucrez într-o măcelărie o perioadă, ca ucenic.

A urmat, desigur, București, unde am lucrat cu grupul Fratelli și 18 Lounge.

Am făcut parte din deschiderea unui restaurant care, în ciuda specificului simplu (burger house), punea accent pe calitate, și de aceea îmi este foarte drag. Restaurantul este VIVO Burger House. Ultimul restaurant înainte de a pleca din țară a fost conceptul live cooking Stradale, unde ni s-a dat voie să ne facem de cap și să fim inventivi. A fost un succes – drept dovadă, acum sunt 9 astfel de restaurante.

Apoi a urmat aventura Anglia. Am început în lanțul de braserii al lui Chef Raymond Blanc, unde în timp ce pregăteam deschiderea unei noi locații, mi-am făcut curaj să îi cer lui Raymond Blanc să mă ia la restaurantul lui, Le Manoir aux Quat’Saisons în Oxford, pentru a-i fi ucenic o scurtă perioadă.

A urmat o mutare în Birmingham, unde am lucrat la Anderson’s Bar & Grill – un steakhouse de renume cu două rozete – și, în același timp, datorită prieteniei dintre cei doi proprietari, la Turner’s, un restaurant cu o stea Michelin.

Aventura mea în Anglia s-a terminat cu ceva mai mult de doi ani petrecuți în Manchester, unde am lucrat la unul din restaurantele consacrate pentru pește și fructe de mare, Randall & Aubin. Acolo am făcut cunoștință cu viața de bucătar într-o companie cu istorie, Living Ventures/Blackhouse.

Răspunsul la aceasta întrebare este deja foarte lung și dacă aș face o listă cu tot ce am învățat, l-aș dubla. Pe scurt, m-am adâncit în lumea nebună și frumoasă a bucătăriei, am învățat sa greșesc și să îmi iubesc meseria de chef 🙂.

Care este preparatul pe care-ți place cel mai mult să-l faci? Dar cel preferat pe care-ți place să-l mănânci? 🙂

Nu am un preparat pe care prefer să îl fac. Aș spune că orice cu carne. Îmi place să lucrez carnea și să mă joc cu grătarul (ține-te bine Cetățuia, vine vara 😉). Însă preparatul preferat, când vine vorba de mâncat, este Tournedos Rossini. Este un preparat fin și decadent, pe care îl am în plan pentru o viitoare întâlnire la Cetățuia.


Despre
Cetățuia

Cum a venit colaborarea cu Cetățuia? Ce te-a atras acolo, ce-ți place cel mai mult?

Am făcut cunoștință cu acest colț de rai la recomandarea părinților mei. Acolo am întâlnit doi oameni deosebiți: Amalia, proprietara, o persoană extrem de deschisă care îmi împărtășește entuziasmul pentru mâncare și Chef Titus Samoilă, ale cărui talent în bucătărie și dragoste pentru mâncare sunt egalate doar de timiditatea lui.


Cum ai stabilit meniul pentru
evenimentul din 13 martie? Care este procesul tău, cum stabilești meniul pentru astfel de evenimente?

Cetățuia este un loc în care mă simt liniștit și liber. Trebuie să recunosc faptul că am emoții pentru ziua de 13 martie. Dintre mine și Amalia, cred că eu voi fi cel necruțător când vine vorba de standardul mâncării, în calitate de chef.

Amalia mi-a transmis tema muzicală și datoria mea a fost sa concep un meniu potrivit.


Ce anume pregătești pentru eveniment?

Teoretic, procesul unui chef este simplu. Am nevoie de liniște, cafea, țigări și un perete la care să mă uit. Peretele alb este pânza din mintea mea, pe care o umplu cu idei. Daca mă holbez destul de mult la el, începe să se umple. 😅

Jimi Hendrix este unul dintre artiștii mei preferați deci ideile au început să curgă imediat ce mi s-a spus că se va cânta din repertoriul său. Desigur că ideile au fost multe, deci de data aceasta “pânza” a fost plină și provocarea a fost, de fapt, trierea preparatelor, pentru a ajunge la un meniu coerent.

Studiul de-a lungul timpului și experiența își spun cuvântul – însă de fiecare data deschid cărți, pentru a mă inspira și a mă asigura că împerechez aromele corect.

După cum spunea un profesor de la facultate, “răbdare si tutun”.

Puține lucruri spun anii ’60 (1966-1970 mai exact) mai bine decât Jimi Hendrix… poate doar Big Mac, Woodstock și visul american.

Pentru acest eveniment m-am gândit să mă inspir în parte din ceea ce îi plăcea lui Hendrix (aripioarele, coastele de porc și băuturile spirtoase) – cu un “praf” de anii ‘65-’70, printre care am strecurat și un mic indiciu, legat de următorul eveniment la care ne vom vedea.

Vom îmbina finețea servirii la farfurie cu decadența servirii la platou.

Începem cu un mic gust franțuzesc, reprezentat printr-un obraz de vită cu sos de vin, alături de un piure fin de topinambur. Apoi ne vom delecta cu un platou de aripioare de pui marinate în rom alb și lime, empanadas umplute cu picadillo de vită marinată în coniac, pe un pat de conopidă crocantă și una din garniturile de bază sud-americane, castraveți murați prăjiți.

Dacă tot folosim rom, am zis să nu discriminăm intre alb și brun așa că la atracția serii – coastele de porc – vom împerechea romul brun cu untul de arahide.

Cum altfel să se mănânce coastele, dacă nu cu piure de cartofi și mac & cheese?! Desigur, am scăpat alcool și în garnituri, așa că la piure adăugam niște ceapă caramelizată cu una din băuturile preferate ale lui Hendrix, anume whiskey.

Terminăm cu batoane de ciocolata Mars și Snickers prăjite… da, americanii sunt capabili să prăjească orice – și culmea, le iese foarte bine. Dar pare că am uitat o spirtoasă, nu? Vodka?!

Nu vă faceți griji, ne-am ocupat și de asta. Că să mai tăiem din greutatea ciocolatei, îi alăturam o înghețată de iaurt cu mentă, în care vodka își găsește perfect locul.


Ce așteptări ai de la eveniment?

Mă aștept ca evenimentul să decurgă perfect și la final lumea să fie încântată de muzică – și mai ales, cu burțile pline.

Complimentul perfect pentru un chef este farfuria goală.

Asta aștept, multe farfurii goale și multe zâmbete. Îmi doresc curiozitate din partea invitaților, pentru a încerca lucruri noi, nu doar acum, ci și pe viitor.

Mâncarea este o aventură, una dintre marile aventuri ale vieții. Haideți să fim curajoși 🙂

Îl poți cunoaște pe Chef Vladi pe 13 martie, la evenimentul nostru. Sună-ne acum pentru a-ți rezerva locul – 0731 999 222.

Mai multe detalii găsești aici sau pe pagina noastră de Facebook.

Vladi Cuzuc, un chef cu experienţă de Michelin. Pe 13 martie, la Cetăţuia.
EnglishFrançaisDeutschRomână